Între douã clickuri
inima tace
neştiind în ce direcţie sã mai batã.
Cafeaua se rãceşte,
iar gândurile mele au rãmas fixate
pe spaţiul alb dintre douã rânduri
ale unei notificãri.
Încerc sã le dau refresh,
dar cercul se învârte la nesfârşit
şi gândurile amuţite
adorm pe tastaturã.
Aş vrea sã mã ridic,
sã plec
dar mi-am lãsat curajul pe birou
lângã o carte neînceputã
şi o versiune mai bunã a mea
care întârzie sã aparã…
Sã-ncerc din nou!
Click!
Inima îşi reia bãtãile nesigure
şi îţi trimite pe ecran o hartã
care indicã drumul tãu spre mine.
Ai grijã cum pãşeşti!
Hârtia e foarte fragilã,
iar traseul cam întortocheat.
Asta sunt eu
în versiunea de acum.
