Într-o fracţiune de secundã poţi pierde totul -
aceşti paşi care te poartã cãtre rãspunsuri evazive
la întrebãrile tale exacte,
aceste mâini, catedrale de gesturi,
(ale cãror sensuri nu le-ai epuizat nici mãcar pe jumãtate),
prietenul care te face sã râzi din nimic,
bruta care-ţi asediazã încrederea în tine,
tânãra speranţa care abia-şi gãsise aici fragilul sãu adãpost,
întrebarea grea ca plumbul care-ţi macinã clipele,
cuvântul care zideşte prietenia,
drag ca o sãrbãtoare de Crãciun,
grija - ca un animal într-o beţie perpetuã,
neputinţa de a rãspunde la strigãtul celuilat,
vraja dimineţilor de aprilie
în care stãruie ca un leitmotiv imnul privighetorii,
surâsul care zboarã ca un lãstun de pe chipul copiilor,
iubirea pe care o laşi sã se scurgã
în arterele lumii otrãvite de urã,
glia pãrinţilor tãi în care au rãmas încrustate
runele misterioase ale copilãriei,
zãpada gândului tãu bun,
nepervertit în malaxorul tristeţii.
Pe toate le poţi pierde
sau le poţi avea pentru totdeauna.
Alege!
