Toate cate azi exista,bune,rele pe pamant
Trecatoare sunt ca soapta unei adieri de vant
Numai sufletul,sarmanul,dincolo de timp si astre
Va pastra netulburata amintirea clipei noastre.
Chiar si universul vast,candva,intr-un fapt de seara
Ispravindu-si vesnicia va ofta si o sa piara
Si va trece-n nefiinta tot ce-a fost si tot ce este
Fie-adancuri pamantene,fie inaltimi celeste.
O tacere de mormant,o sinistra nemiscare
Va veni de nicaieri sa se piarda-n departare
Si-un nimic fara de margini,straniu,trist si absolut
Ineca-va tot in pacea dinainte de-nceput.
Un pustiu fara sfarsit va cuprinde toata zarea
Mai intunecat ca moartea,mai adanc decat uitarea
Doar o luminita vie va mai luci departe
Un fior dintr-o iubire...singura eternitate.
