Sângele se preschimbã în durere
aerul toxic te învãluie gata
sã acopere sirena ce te orbeşte
cu sunetul ei
de la capãt sunt rândurile
arate în toamnã în care berzele
îşi au cuibul în cuvinte
totul sunã atât de straniu
încât ecoul se pierde
sub lespezi de apã fierbinte
am pieptul încordat de cãutare
platoşa grea de nerespirat
striveşte numele tãu Doamne
