“ Soarele-mi arde pielea si ma priveste insistent printre norii pusi cu mana pe cer. “
Si azi si maine.. si maine si poimaine.. si poimaine si raspoimaine. Si inca o zi si inca doua, trei, patru. Mintea mea este dusa, ma invartesc in cerc. Traiesc lucruri demult trecute, Tanjesc dupa zambete de mult sterse, mi e dor de privirile de mult apuse. It s over. De data asta a fost diferit. N am fost victima in totalitate. M am contopit cu pradatorul, l am vanat pana cand am fost vanata. Acum am ramas in aceeasi situatie, am simptomele unei fete cu inima distrusa. Imi maschez trairile cu zambete crispate, insel cu o energie imbatabila, si termin cu indiferenta inexistenta.
Indiferenta inexistenta? Da. Ma mint singura ca nu mi pasa. Culmea situatiei fiind marcata mereu de gandul a acela patetic daca stau si ma gandesc bine.. “Da am ajuns sa ma mint singura†sau si mai bine “ Mint atat de bine incat si eu ma credâ€. Cum te poti privi intr o oglinda stiind ca poate vezi ceea ce nu esti? Cum te poti cunoaste prin viitoarele actiuni daca tu nu stii daca ce ai facut, faci, sau vei face e bine?
Dar nu conteaza ce a fost. Nu voi mai plange niciodata. Si totusi… Imi pierd puterea ce se intampla? Ma ratacesc de dragoste. Ma blochez emotional.
Acum incerc din nou. Ma reped spre oglinda, mi o indrept cu mana tremuranda spre fata; am ochii strans inchisi, si mintea in blank. Inspir adanc, si deschid ochii incet. Lumina ma orbeste, nu conteaza, continui… pana cand…
“NUUU..†tipatul suna gol in toata casa, spatiul gol se umple subit cu durere. Sunt sigura ca daca privesti in aceeasi oglinda a I zice ca s nebuna, ca n am nimic, ca nu am nici o cicatrice, ca tenul este idem, la fel de tanar ca si acum 3 secunde inainte sa iau oglinda in mana; Da mi voie sa te contrazic te rog.. incearca sa privesti dincolo de ochii aia camuflati cu rimel si tus, incearca sa privesti dincolo de zambetul ala inabusit cu luciu de buze, incearca sa privesti dincolo de parul ala tapat cu o fundita in partea dreapta; incearca sa privesti dincolo de fata aia de papusa Barbie. Continuam? Coboara ti privirea, hai indrazneste, inca putin.. putin mai jos. Gatul? Nu I nimic in neregula cu el.. de el sta spanzurata o cruciulita… credinta? Speranta? Da, le are. Dar pana cand? continuam? Umerii? Da is goi, ai dreptate. Goi? Nuu.. te rog priveste mai atent… is impovarati de atatea amintiri ce cad greu pe ei… Melodramatic? Nuu.. e doar realitate, o realitate prea reala, ca sa se incadreze in tiparul tau.. continuam? Urmaresti atent firul mainii? Subtiri si delicate? Is slabute, firave, ca tot restul corpului.. o atingi si ai impresia ca ti cade bucati bucatele in palme. Insa.. E firava, da ai dreptate, dar toti pumnii si palmele primite au facut o dura ca o stanca. Linia taliei? Ai ajuns acolo? Subtire? Bine definita? Poti sa o cuprinzi doar cu un sfert din privire? Stiu. Continuam? Incepem sa vedem acelasi lucru? Sau inca privim prin spectre total diferite? Picioarele? Lungi, subtiri, cu n mers intepat. Simbolizeaza ceva? Aroganta? Daaa. E aroganta, chiar si lacrimile au ajuns sa I se innece. Te ai convins? Inca nu? Continuam? Cu ce este imbracata? Ridica ti privirea. Gatul? Infasurat cu o esarfa? E iarna? E frig? Viscoleste? Nu. E soare, nu e urma de nor pe cer. Atunci de ce …? De ce o poarta? Se ascunde! Nu vrea sa se arate vulnerabila. Intelegi? Esti crispat? Ti a disparut euforia? Vrei sa continuam? Trunchiul? Da.. Un tricou gri. Nici negru, caci nu are inima neagra, inca traiesc sentimente nobile acolo, nici alb, nu se simte atat de pura, are regrete, amintiri ce o apasa. Plover? E cald afara. Si ce? Ploverul e albastru. E calma. Se vrea a fi invaluita de calm. E un scut impotriva oricarui tsunami ce I ameninta linistea. E un scut impotrivindu se, impotrivindu se grav, oricarei adieri “dulci†ce I ameninta ochii, ce I apasa, ce I face sa scape involuntar cate o lacrima. Isi ridica mana, sterge lacrima, lacrimile, vor urma si altele, isi inalta fruntea trufas spre bolta si striga “ nu ma vei vedea niciodata plangandâ€. Furtuna a trecut. Este oarecum impacata cu ea insasi. Iti lasi privirea mai jos? Devine interesant, intrigant intr o oarecare masura. Continuam? Blugi? Deschisi la culoare. Vrea sa iasa la lumina, vrea sa ademeneasca lumina. Magnet de lumina a? Ce chestie. Pot sa jur ca lumina aia trece prin ea. Pot sa jur ca nu e in stare sa reflecte nimic luminos.
Nu intelegi nu? Sa ti explic? E un amestec de personalitati intrigante. Nu o poti intelege doar cu simpla privire.. o privesti mult mai atent… devii confuz, toate informatiile ti se bat cap in cap,nu are logica. Vrei s o lasi balta? Esti tentat sa ti intorci privirea, sa I intorci spatele si s o lasi acolo. 1 secunda, 2 , 3? Ramai paralizat. Contrazi ma. Te intorci? DA! Poti sa faci asta? DA! Atunci de ce esti paralizat? Mintea ti a ramas la ea. De ce? Tie ti plac fetele cu un zambet larg pictat pe fata. Da da, stiu si ea zambeste, dar esti sigur ca zambetu I mereu sincer? Taci!! Nu mai poti rosti nimic. Nici un sunet. Esti pustiu. Nu intelegi de ce esti acolo? Nici eu!! De ce o privesti. Hei, wake up, nu e ce vrei tu.. las o sa plece! Egoist? Gand egoist? Poate. Ce gandeste ea? Te intereseaza ce gandeste ea. De ce? Nu ti va placea ce vei auzi. Poate ti cere mai mult decat ii poti oferi. Imposibil. Stiu ce gandesti. Crezi ca… um, dar, chiar crezi asta. Ok. Deci.. Crezi ca apreciaza si cea mai mica firimitura de afectiune. Bingo!! Da apreciaza. Dar, are nevoie de mai mult. Cu timpul vor aparea si alte ganduri in capul ei, cu timpul va deveni tot mai tacuta, cu timpul va zambi tot mai mult. De ce? Pentru ca si spune mereu “ Nu conteaza, chiar nu conteaza. Cel putin e langa mine.†Gand mediocru. E mediocra. Nu aspira la mai mult? Ba da.. Vrea mai mult, dar nu indrazneste sa ceara. Da da stiu. Tu esti tipul care da multe, si cere la fel de mult. Tu esti tipul care intrebi ce se vrea de la tine. Analizezi, si zici “Atatâ€. Daca e ok, e ok, daca nu, e la fel de ok. Tipul de baiat perfectionist. Te nteleg. Si eu as fi atrasa de el. Dar tu l iubesti. Esti intr o situatie urata. Traditionala poveste. Ea l iubeste, el o priveste ca pe o amica. Doare? Nici n ai idee cat doare. Esti obisnuita. Iti ascunzi sentimentele, si n fata lui, te comporti ca si cum nimic nu s ar fi intamplat.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Asta as vrea sa stiu si eu, insa.. totul e prea confuz, si nu mi pot da seama.. momentan raman in agonie..
