am cãzut dintr-o amintire a mamei
despre tata
într-o apã rece în care moaşe bãtrâne taie lacrimile crude
de la buric
şi astfel sunt şchiop de un frate de o sorã cu sângele transparent
din genunchiul acestei idei desenez un pat din carton
dorm pe nişte stele aruncate la gunoi
ridic ziua încã desculţã sã-şi numere animalele care se pierd
într-un tramvai numit dorinţã
şi mã încalţ cu fiecare urmã pierdutã prin gaura de la suflet
lãsând uşile deschise pânã la inima mea
care scrijeleşte pe-o bucatã de buzã
miluiţi-mã
cu mine pierdut printre voi
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Atat timp cat usa inimii este deschisa vei primi ceea ce iti doresti. Lasa un pic de speranta in ea. imi place mesajul poeziei!
