sângele nostru nu este o memorie
pentru a-i sta de santinelã
e bun numai de murdãrit nişte pereţi
ori ţeava unor tunuri ce pierduserã douã degete
în amicalul de la plevna
a îndrãznit sã încolţeascã peste cruci încã necioplite
însã pe cer erau semne bãtrâne de ciori
ori urmau sã se nascã
şi ele au ruginit tot argintul ce începuse sã strãluceascã
printre copitele libertãţii din globule
de-am respirat douãzeci şi ceva de duminici
ale orbului
sângele nostru e bun numai de murdãrit pereţii
de-njurã şi-acum femeile de serviciu
amintirile cenuşii ce nu ies la spãlat
ori de cioplit pietre pe care le deosebeşti de îngeri
dupã sex
sângele nostru nu mai este oţelit
când a bãut dintr-un copil vulturul însetat
i-au cãzut aripile
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Versuri sincere şi pline de sens. Îmi place!
2.
O poezie foarte profunda, sincronizata cutimpurile pe care le traim.
