la început nu te cunoşteam
aveai picioarele lungi şi-o umbrã pe care
nu reuşeam s-o sar
credeam cã cenuşiul atât de machiat de femeile interpretate
în mine
era deja îmblânzit
şi nu-i puteau creşte dupã pilula de plictisealã doi ochi albaştri
dar ei mi se aşezau ca nişte fluturi
pe pãmântul din delta de la celãlalt capãt
al meu
am început sã le scriu cu coada ochiului
despre barajele tatuate pe mugetul palmelor
despre sãlbãticia sentimentelor întârziate
la ora de melancolie
despre o inimã rãtãcitã prin pãdurea din mine
ca un animal cenuşiu vânat de arterele cenuşii
ale femeilor interpretate
însã pãmântul din deltã creştea
creştea precum o transfuzie
cu fluturi
izvorâţi din doi ochi albaştri cu picioarele lungi
dintr-un izvor ce seca într-o coastã
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Transfuzie de fluturi din ochi albastri, imi place cum suna. E delta, e natura, o prezenta feminina, da poezia e frumoasa! Are asa o tenta suprarealista.
