pe limba aceasta
am libertatea de a fi idee nãscutã
de o frunzã de mesteacãn
şi împreunã sã rotunjim cuvintele
pânã se descompun în cãrãmizi
şi pãsãri
pe limba aceasta
încap cu toatã durerea acestui pãmânt
într-o lacrimã
şi împreunã ostenim într-o doinã
prin sângele de salinitate geticã
a mãrii
pe limba aceasta
pot sã sar dincolo de praştia cuvintelor
pânã la tine
şi împreunã ne vãrsãm în cerul albastru
pânã ce mestecenii vor învãţa sã zboare
lângã fluturi
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
doar în poezie se pot spune şi înţelege trãiri şi sentimente atât de minunate, cum ai reuşit sã faci în aceastã poezie
Limbajul poetic este foarte permisiv, foarte simbolic şi ne oferã, de cele mai multe ori, posibilitatea de-a transmite celorlalţi emoţii, vise, dorinţe pe care, altminteri, n-am avea curajul sã le spunem sau dacã le-am spune, n-ar avea frumuseţea oferitã de vers şi farmecul lui. Bunã ideea acestei poezii!