nu mai ştiu mirosul emoţiei
de când îmi scriu sentimentele
cu degetul mic
în stomac
nu mai locuieşte dumnezeul stupilor de fluturi
când tu
mã sãruţi pe litere
cu o dorinţã de acum un fus orar
trandafirii
mi-au exterminat simţurile sãlbatice
de când pot fi împachetaţi cu un send
iar pãpãdiilor
li s-au îngãlbenit a toamnã aripile
şi zborul li-e captiv în insectar
murdar de viitor pânã la genunchi
sunt un om de ocazie pe taraba oglinzii
amantului android
care a uitat culoarea flãmândã a ochilor tãi
doar un flutur rãtãcit pe un mugur verde
de amintire
împleteşte cu cerul şi iarba şi cu mine din mine
un gadget
sã mã înveţe sã dezertez
în toate felurile
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
multumesc mult, zenobia, si pentru cuvinte si pentru observatii.
