Autor:	Vasea Trandafir ( Domnu_Trandafir ) - [ POEZIE ]
Titlu:	nu

fii îţi spuneam înmugureau castanii într-o lacrimã sub pleoape când ţi-a scãpat cuvântul de pe buze mânz de-abia stãtea în aripi copitele lui de argint tropãiau ca nişte ciori pe frunzele auzului încãlecându-le pânã la scrâşnet de piatrã pânã la genunchi pânã la plãsele şi-a coborât cerul cu umerii goi ţigãncile sã-ţi cearã o coajã de albastru numai una de care sã agaţe bocancii lui mâine au cãzut copacii sângerându-ţi sub tãlpi sã înverzeşti mãcar jumãtate din obrazul cuvântului şi amintirea caldã a braţelor tale mergea pe vârfuri neînţelegând dialectul acela lapon înmugureau castanii paşii tãi cãlcau cerul şi copacii şi braţele cu mine pânã la durere lacrima dezbrãcatã îşi pusese gâtul pe inima mea înainte sã mã zgârie înainte sã tremure ciutã în ghearele glonţului nu venea se ducea la cer atât de umed

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]