zãvoarele se închid cu uşi
ferestrele au coborît peste obloane
în picioare stau jos lanţurile
pe linia gardianului ochiul puştii
clipeşte în cadenţã
dincolo de ghimparea sîrmii
copacii sînt nãpãdiţi de pãduri
unde toporul face umbrã
iar zmeura culege urşii
din izvoarele care se scufundã
în pãstrãvi
autobuzele conduc şoferi
cu volanul beat
pensia iese la bãtrîni
cu şişul
amanetîndu-şi procentul
majoratul ajunge adolescent
la grãdiniţã
copii nãscînd pãrinţi
înainte de termen
zilele sînt cavouri
setea se usucã de foame
pe frunze unde creşte ţãrîna
din ţara accea de petec
unde ideile nu au oameni
şi banii se cumpãrã cu amante
drepţi stau jos lanţurile
carabinei
ochind linia destinului
cu picioarele