plouã cu secetã
norii se îngrãmãdesc
în colb
cãutînd o sete flãmîndã
dorul ciuturii musteşte
de amintiri
secate
plouã cu raze fierbinţi
umbra se crapã
în corbi de pradã
abastru cerului
din amurg în amurg
ciuguleşte cu jãratic
izvoarele
grumazul de bou
şi de rouã
cad pe butucul
ierbii amare de pãmînt
unde stau pitulate
verzi de cenuşii
cîntece de broaşte de anul trecut
plouã
şi nu se opreşte
pînã ce cuţitul ajunge la
cenuşã
singur un mesteacan
plouat
îsi face cruce în alb şi negru
de-atîta puhoi
