cearcã o lacrimã limbã de clopot
pe-obraz sã te strige: rãmîn vagabond
de vise-nvãţate în pãrul tãu blond
de-a ochilor şarpe venindu-mã-n şopot
- vis de gãun -
- ceas de tutun -
se bate mîine deslegare de ieri
picioru-n nisip mi-l descalţ sã însemn
albatros prãbuşit în valuri de lemn
ochii tãi verzi focuri la altu-s dulgheri
din aşchii-ncleiate cu doruri de dor
cînd uitarea o leg de-a uitãrii larg
- larg de cãtun -
barcã cioplesc, eu pînze, eu nalt catarg
de-unde-n albastru-mi iau zborul condor
