iartã doamne
voluptatea sfîntã de-a te uita
flãmîndã ofrandã de oi şi ciobani
cãmaşa lui Nessus ţi-o dãm prea mulţi deodatã
verdeaţa şi lumina uitate-s tãmîi
în retrovizor tu eşti tot mai departe
mai ai cartea funciarã a raiului?
s-au împroprietãrit prea mulţi
mutîdu-ţi gardul
iartã doamne
lupii sloboziţi din templu
catedralã, minaret or sinagogã
apun înspre cer amestecata umbrã a cuvintelor
mai lung sau mai la miazãnoapte
peste iarba în care te-ai culcat
obosit de-atîta facere a lumii
între noi o azvîrliturã de vis
umbra celui dintîi
iartã doamne
pacat de oaie umblînd rãtãcitã
crucile de trifoi le calc în picioare
sunã greu de tradus cuvîntul tãu blînd ziua la gîtu-mi
seara m-asez lîngã ghenunchi tãi
ochii mei, bisericã judecãţii tale
rumegã pe rînd stelele
iertate, unele scapãrã
dimineaţa zorii
iartã doamne
gîndul şi fapta de oaie fugãritã
turma mã-mpinge pe placa de surf
valul pãcatului e-adînc de înalt, nu ştiu a-nota, prefã-mã
iarbã rãsãritã sãlbatic în secetã verde smeritã
pãcate de piatrã ducînd povara iertãrii
îngãduie doamne primãvara sã ridic
fruntea ţi-o pun tremurîndã
sculptatã de vînt
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Precis cã n-ai greşit pe cât de mult îţi ceri iertare!
