Cine va urma
Ta a luat-o
mic, de tot...
a pãşit
în tine
în pãmânt
Gândul a rãmas
perplex
imaginaţia lumii
de la Adam
şi de la ea
de la el
şi el
el
atât de concret
atât de vizibil
previzibil
ridici umerii
într-un zâmbet
îi ridici pe podeaua
Pãmântului
n-a rãmas
decât vreo canã de suflet
Nu cãuta în tine
cercul sforii
ce-l spânzurã
s-a umflat
de azi
an de an înapoi
tu mereu
acelaşi spânzurat
de afectele noastre
mã opreşti sacadat
în fiecare din noi.
