nu vã zisesem ieri cã am
s-adorm?
sã dorm vreo zece ani
de-acum atunci
şi ieri şi joi şi verile din seri
de gheaţã şi de sare.
plecasem fãrã sã vã mint
pe-un coridor de tribunal,
subsol ce mirosea a flori
a var, a pânze de pãianjen,
priveam în somn un mozaic,
şah alungit, dreptunghiular,
reginã şi nebun eram
râdeam... (şah mat!)
cu buze de vânzare.
imagine de prizonier în lagãr
pionul meu visa urme de cretã,
alb-negrul mai lucea
prin câte-o fantã
spre roşu de ruginã, spre muzicã, spre timp.
nu v-am minţit de frig, de tremur,
de tura japonezã, nechezat
copil cu zâmbet reciclat
pionul meu începe trena
copitele copilului bat tactul
sfãrâmã tabla, regii cad,
şah mat! (râdeam)...
cu buze de reginã
vãnd nebunia lumii
pe un cal.
