am un drãcuşor cu mine
îl plimb dintr-o femeie în
altã femeie sã le suceascã
gâtul ai frânge pâinea în
douã fãrã sã vrei
mi-am rezemat umbra de-
un val ieşit prea mult din
marea cu gâtul întins unui program
virtual care simuleazã evoluţia
de fum în care îmi pregãtesc
viitorul un şarpe nu
are curaj sã-mi înşele privirea
corp negru mi-ajunge o
zi
vrãjitoarea rãmâne cu
mine fluierând îi
stã bine unui zeu
din cuante
Iaraşi versuri care reuşesc sã-mi reţinã atenţia cu "ascunderea" lor de mireasmã emoţionalã autenticã. Cu astfel de imagini, ne putem suci şi singuri gâtul, chiar dacã adesea doar virtual. Felicitãri, poete!
