cred cã dumnezeu s-a îndrãgostit
dacã a lãsat din mânã ulciorul
ãsta perfect
plin cu apa vieţii
în timpul fãrã o varã
când îşi petrecea tinereţea cu noi
vrând sã-şi gãseascã un loc
de odihnã
sunt gelos pe el îşi trimite lumina
sã-ţi atingã sânii pe care i-am
despãrţit prima oarã
ridicându-i cu o tresãrire de palmã
mã ameţeşte pipãitul lasciv
cu care ţi-ai mulat pielea
şi mi-ai dat la o parte umbra
dezvelindu-mã de singurãtate
acoperindu-mi singurãtatea
îmbrãţişarea pãrului tãu moale este
o mângâiere senzualã şi intimã
ce te împodobeşte pânã la mijloc
în ea pãşesc cu mâinile întinse
ca un orb fericit simţind atât de profund
sãrutul
care îmi ţine rãsuflarea
într-un ocean de voluptate
fierbinte pânã la inima mea
respirând
din ce în ce mai greu
bãtând
din ce în ce mai repede
bãtând
din ce în ce mai rar
şi respirând uşor
în cea mai plãcutã si râvnitã
sudoare a iubirii
ce senzaţie sã ne cãutãm în acelaşi trup
inimile noastre mişcând la fel
sângele stârnit de aceeaşi dorinţã
timpul nu mai are loc între noi
stã deoparte sã nu-l strivim
neştiind cã în tine-i ascuns o parte din el
neştiind cã eu sunt stãpân
când bem împreunã din ulciorul fermecat
prin vara care îi lipseşte
şi îmi dã voie sã te iubesc
sã mã simt tânãr
sã fiu tânãr