mai vãd aici o adeverinţã, asta e ceva de vis
ia ascultaţi aici, dar mai întâi sã vã explic,
şi pentru asta o sã luãm o situaţie ipoteticã,
o sã vedeţi imediat de ce vã dau exemplul ãsta,
sã zicem cã eşti prost, dar eşti un om sincer,
pânã la urmã prostia nu este o problemã de moralitate;
aşa, şi vrei sã-ţi scoţi o adeverinţã pentru asta,
ca sã te poţi apãra, nu ştii
când te poate apuca şi-i dai la unul cu ceva în cap
sau îţi omori nevasta,
treaba cu nebunia nu e bunã,
pot sã creadã cã te prefaci,
în schimb dacã i-ai convins
cã eşti prost n-au ce sã-ţi mai facã,
bãi, ãsta e prost lãsaţi-l în plata domnului
aici e şpilul, pânã atunci îţi faci de cap,
dumnezeu nu e foarte grãbit,
în schimb ei se tem, un nebun
mai are şi momente de luciditate dar un prost
nu-şi mai revine niciodatã,
uite ce frumos sunã, domne îmi cer scuze
am dat foc romei n-am crezut nici eu cã o sã reuşesc
dar asta e, sunt prost,
în faţa acestui argument cine sã mai comenteze,
te lãsau în pace, mâine puteai
sã aprinzi şi ostia, oricum nu-ţi plãcea acolo
îţi amintea de tiberius,
deci pentru asemenea clipe ai nevoie!
trebuie sã te duci la notar,
sã nu te duci la doctor cã ãla nu te înţelege,
cel mult o sã încerce chestia aia, efectul placebo,
adicã sã te prosteascã, crezi cã el nu ştie cã aşa
ceva nu se poate trata?
sã nu te descurajezi, dacã o sã zicã,
cã dupã el nu eşti,
din câţi ştie nimeni nu recunoaşte
deci nu la doctor!
şi notarul, la început n-o sã vrea, o sã-ţi spunã
hai domne fi serios cum sã-ţi dau aşa ceva,
ce, eşti prost,
aici l-ai prins, şi el a vãzut,
n-are cum sã mai dea înapoi,
nici nu-ţi mai trebuie martori,
el însuşi ar putea sã certifice dar îţi va cere,
aşa cã iei pe unul,la fel,
sã nu cauţi prin vecini cã te încurci mai mult
ãştia te cunosc şi nu te poţi baza pe ei
stai domne eu am crezut cã trebuie sã declar
cã tu eşti persoana cutare sau cã
esti singurul urmaş în viaţã,
cum sã zic aşa ceva, mâine te rãzgândeşti şi
mã injuri, cum ai putut sã spui despre mine lucrul ãsta
mai locuim şi în acelaşi cartier;
mã ştie toatã lumea, uite domne îl vezi pe alã,
parea un om serios, nu mã aşteptam, sã vedeţi
m-a fãcut prost, aşa cã, dacã vrei sã gãseşti,
mergi pur şi simplu pe stradã şi-ţi alegi,
n-ar trebui sã-ţi fie greu;
aşa, dupã ce gãseşti pe cineva la fel ca tine,
poţi sã mergi cã ãsta nu te întreabã nimic
doar e prost, nu?
atenţie, cã pe adeverinţã nu te poate
trece decât pe tine,
dacã tovarãsul tãu vrea şi el,
schimbaţi rolurile, tu eşti martor;
şi cum vã spuneam revenind la dosarul acela,
am gãsit, fiţi atenţi, acea adeverinţã,
despre care spuneam
cã certifica precum cã, respectivul, citez,
nu poartã nimic compromis asupra lui
în afarã de el însuşi;
pãi şi-atunci fraţilor de ce l-aţi mai arestat!?
dacã tot era evident ca omul obţinuse acel act
prin care i se adeverea starea,
înseamnã cã ştiaţi, vã anunţase!
el doar a fãcut greşeala pe care
cel din exemplu nu voia sã o repete şi anume faptul
cã n-a vrut sã recunoascã, da domne sunt prost;
probabil cã cei care îl judecau
nu ar mai fi trebuit sã umple cu pete foile de hirtie,
acum trebuiau sã vorbeascã mai mult;
bãi, prostule de data asta te iertãm da sã nu mai faci!
iar el ar fi putut sã plece cu pantofii ãia
rupţi şi cu talpa dezlipitã
sperând doar cã,
cãmaşa lui albã sã-l ţinã
ca şi pe cristos pânã la moarte!
aşa este, prostia nu e o problemã de moralitate,
dar ne-o poate influenţa iar curajul de a o recunoaşte
poate fi, cele din urmã, o virtute;
acum rãmâne sã vedem ce e mãi rãu,
faptul de-a fi sau cel de a nu şti;
pânã atunci aveţi grijã de voi,
chestia aia cu iubiţi-vã mult
poate fi în afarã de compromis şi prostie;
eu vã spun doar cât puteţi!
