Timpul se mãsoarã în amintiri, cu cât am mai multe amintiri cu atât sunt mai bãtrânã. Fiecare amintire e o probã a existenţei, ieri îi spuneam mamei cã s-a terminat lumânarea, nu vãd sã-mi fac temele, astãzi îi spun cã a cãzut internetul, ce mã fac.
Dacã mã leg de amintiri îmi dau seama cã am progresat, e ca şi cum am înaintat în mijlocul unui ocean fãrã maluri.
Viaţa mea e o poveste spusã de bunicii mei aşa, a fost odatã un pãmânt poreclit planeta albastrã pentru cã era acoperit de ape, era rotund, transparent, o minge jucãrie de îngeri...
