Tu,eu doua suflete sinucigase, ne asemanam, obositi de viata;luna plina crestea in carnea noastra,eram atat de saraci ca nimeni nu ne vroia, In aeroporturi ne gandeam unul la altul ne loveam, eram boschetari de lux curatand sufletele crinilor de mucegai ,nici sa murim nu ne mai aminteam! Viata peste tot murmura,ingana,alte aeroporturi,aceeasi saracie,atata se cere sa primesti de pomana blestemata iubire!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
...eram boschetari de lux curatand sufletele crinilor de mucegai...
