O fetita ma ruga sa ma joc cu ea sa ii citesc povesti,sa o ajut sa deseneze bine era speriata ca nu va reusi niciodata,vroia sa dansam ,sa sarim pe pat,o certam ca rupe patul,vroia sa intru in copilaria ei dar eu nu aveam timp trebuia sa ma gandesc la facturi la cumparaturi,la serviciu,si i-am raspuns:lasa-ma in pace nu am timp de tine,joaca-te singura gaseste ceva de facut!Fetita a inceput sa planga si a spus:tu nu ma iubesti,si atunci amintirile copilariei au explodat in mine!Si eu am fost acea fetita care se simtea ignorata,vedeam oamenii mari reci ,rai,si ma intrebam oare ce am facut de ma trateaza asa,nu stiam nimic despre univers si eram grabita sa aflu dar tata era mereu la servici,mama nu vroia sa sa joace cu mine,nu suradea niciodata,eram 5 copii,nu ma lasa niciodata in bucatarie cand gatea si ma trimetea in camera mea,o intrebam pe dumnezeu cine l-a nascut?Sfanta maria imi spunea ,si eu o intrebam dar pe sfanta maria cine a nascut-o?O sa iti explice tatal tau cand vine el are mai multa scoala!Erau atatea lucruri pe care nu le intelegeam si atat de incurcate,ma simteam atat de ignorata si urata ca sufeream nimeni nu ma lua in serios!Acum ma joc cu acea fetita,fac tot posibilul sa nu o las singura in copilaria ei,ma joc azi cand imi cere pt ca va creste mare si nu va mai avea nevoie de mine,va deveni si ea om mare mostenitoare universului pe care vreau sa il las!