Deasupra carnii mele, creste iarba luminii, Urasc neputinta mea de a vietui, ma prabusesc pe o banca, toamna ma acopera cu frunze semn de consolare; Nu stiu de cate ori mi-am cules sufletul de pe linia de tren si l-am inchis intr-o clopotnita, Daca unul din voi ma urma,macar unul; singuratatea mea nu suferea de intuneric, Eu sunt nascuta in ziua in care primul inger a facut primul pas pe pamant!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
ruddy,uite am sa fac la comanda o poezie asa ca un tort,cum o vrei rimata?am sa ti-o dedic!
