Autor:	Lenuta ( elianas ) - [ PROZA ]
Titlu:	Flori de apus

Cuvintele mele nu te puteau stinge, tãcerea mea nu te sensibiliza şi în colţul meu dimineaţa nu se mai termina niciodatã. Fugeam sã prind apusul, dar nimeni nu m-a învãţat unde se duc norii când nu îi privim. Decorul dansa valzer, strauss în varianta astralã şi timpul se fãcea simfonia rãspânditã peste copilãria mea. Mâinile care mã plãmãdeau obosiserã, le întrebam eu oare ce fel de pâine o sã fiu?

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	norii se contopeau cu cerul (mi-ar face placere, sper sa am ocazia)	Amena
2.	multumesc cotangenta pt poezie si tie amena ar trebui sa vedeti cenaclu noduri si semne pe viu,acolo vine cine vrea si ramane cine poate,sper sa revin in galati	elianas
3.	Pai... la intrebarea asta e greu sa raspunzi oricat ai vrea... undeva timpul lasa sa se vada, sau... cine stie?	anador
4.	dospeşte doar te lasã coptã vei fi o pâine cu gust de mâine şi sã nu uiţi cenuşa de pe vatrã şi nici focul viu ce-ţi este crezul sub coaja coaptã sã ţi proaspãt miezul	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]