O poveste de dragoste,o poveste comuna la prima vedere,cu totii la un moment dat iubim cel putin macar o data in viata.Eu am sa spun o poveste...desprinsa parca dintr-un vis frumos.E un vis pe care- l doresc tuturor,un vis fara margini,fara limite,un vis cu un el si o ea...O poveste care a durat de- a lungul timpului in ciudat a tot ce a fost in jurul ei,a stat nedesprinsa la fel cum sta o stanca in bataia valurilor si a furtunilor de pe mare...O zi frumoasa de noiembrie e ziua in care s- au cunoscut,cea mai frumoasa zi din viata lor,zi pe care atunci cand si- o amintesc le da un sentiment de nedescrs in cuvinte caci ele inca nu s- au inventat...Ea un copil cu zambet strengar,inca la liceu,el un baiat indraznet dar totusi timid si sensibil...S- au indragostit, el de zambetul ei si de gesturile pe care el le privea pe ascuns,de expresia fetei ei si de modul cum gesticuleaza,cum merge,de parul ei blond si ondulat,par in care el obisnuia sa- si incurce degetele fara ca ea sa simta macar ....Ea indragostita de gropita lui din barba,de zambetul lui dulce,de ochii lui caprui cu genele alea atat de lungi...Au trait o poveste frumoasa o perioada pana ce intr-- o zi dintr o greseala sau mana destinului poate,fiecare si-a urmat calea lui.S- au regasit dupa ani,surpriza a fost sa constate amandoi ca se iubeau la fel,el n- a incetat niciodata sa o caute in toate femeile din jurul lui,ea n -a incetat niciodata sa- l cheme cu gandurile,cu trairile cu tot ce simtea ea,cu tot ce era frumos in jur,ii dedica doar lui fiecare zambet...Azi traiesc aceeasi poveste iar si iar si iar...Pana cand viata o sa- i lase caci au atat de multe sa- si spuna si sa exprime...O viata poate doar le va ajunge sa -si traiasca povestea...Povestea pe care intr- o zi probabil o sa le- o spuna si nepotilor lor intr- o noapte rece de noiembrie la gura sobei...
