şi iar ne cãutãm prin hâda noapte
ce vine sã ne cânte disperarea
pânzã de ceaţã ne este cãrarea
în gura sorţii suntem douã şoapte
pierduţi printre fãrâme de ţãrânã
nici lacrima nu ne-nfloreşte-n iarbã
timpul ne râde din sura sa barbã
când rãtãcim prin lumea cea pãgânã
arsã de a cerului judecatã
inima ruptã-n douã emisfere
trãieşte-n douã trupuri efemere
ca sfera de luminã despicatã
cãlãtorim prin viaţã-n altã viaţã
douã astre aprinse de speranţã
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Dragoste este rodul a doua jumatati ingemanate si daca transcede si dincolo de moarte, atunci chiar atinge divinul. Mi-a placut. Regret ca datorita unei cojuncturi n-am reusit sa ma bucur de un volum din cartea pe care ai editat-o cu putin timp in urma. Daca se gaseste in librarii o voi cauta. Cu respect, Nicu!
noi suntem doar jumãtãţi şi asta ne-o spune cu intensitate dragostea, dar numai iubirea ne spune câtã nevoie avem de cealaltã jumãtate de suflet şi sufletul tãu de înger ne vorbeşte în versuri de aceastã nevoie