gânduri învolburate mã opresc
pe marginea timpului
ca pe malul unui fluviu prin care
întrebãrile înoatã precum pãstrãvii
invers acelor de ceasornic
mâinile pline de tãceri se întind
pregãtite sã devinã
aripi cu care sã mã reîntorc la izvor
visele cad în apã
pietre ce se afundã scâncind
din tolba omului
imperfect în faţa naturi
pueril în faţa lui dumnezeu
şi dintr-o datã mã simt
mai uşoarã cu câteva pãcate
resemnarea-mi aduce pace
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
eşti un înger cu trãiri profunde, care prin gândurile învolburate ai ajuns pe marginea timpului în faţa lui dumnezeu care ţi-a dãruit pace, dar aş fi dorit sã fie cu bucurie nu cu resemnare, m-a emoţionat mult poezia ta
