Frumoasã poezie de toamnã! Imi era dor de de aceste versuri si iatã le-am intâlnit. ,,Inimi se zbat în coajã nedormite,
De prea mult acuju(acaju) sunt pãrguite,
Pe-alei pustii cad semnele iubirii
Cum prin grãdini se scutur(scutur’) trandafirii.’’ Mã bucur sã te citesc din nou Mihaela!