este mai mare decât îţi închipui
stã cocoţatã
pe umerii lui Atlas
şi râde fericit
lumina
îi gâdilã tãlpile
are gustul
mãrului cioplit
de Adam
în grãdina Evei
când s-a împiedicat
de Cunoaştere
este purã
inocenţã a lui Abel
miroase a mugur crud
explodeazã
în Edenul împodobit
cu bonsai
are şase ochi
trei inimi
şi un sentiment
dar lumea ta?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Domnule Pera va multumesc pentru trecere si cuvinte, eu sunt un elev in poezie si nu pot decat sa invat. Ma bucur cand oameni cu experienta si talent imi dau o sugestie, indemn. Nu am atentat la stilul nimanui, cum poemul nu vrea sa lezeze pe cineva anume, este doar o traire a sufletului meu vizavi de lumea din interiorul meu(familia). Va astept cu drag si respect pe scrierile mele, parerea dumneavoastra conteaza mult pentru mine .
@Angel: Dragã Angel, îmi pare rãu, dar poemul tãu nu e mai mult decât o ghicitoare, atentând cumva la stil...
@Doru Mãcris: te rog, când citezi din Eminescu, fã-o corect, nu ca din tine, unde îţi poţi permite sã fii inexact...
@cotangenta: cum adicã nu-ţi mai gãseşti locul? Å¢i-au crescut pretenţiile, sau te simţi cu adevãrat încorsetat (de cine? de ce?).
Doru...rosesc pentru asocierea cu marele titan al poeziei si liricii noastre si iti multumesc pentru cuvintele tale, esti un om de talent si iti multumesc pentru citerea versurilor mele :)
Dragelor si eu va urez o primavara plina de iubire si reusite.
@Amena..oricand pot da o mana de ajutor o fac, si aici si in viata...Sper sa fiu bine perceputa, din ce stiu impartasesc si la altii cum din ce imi spuneti eu invat. Voi incerca sa ma implic ceva mai mult si asta pentru ca sunteti deosebiti, talentati, prietenosi, sufletisti :)
lumea mea e un vis
uneori vesel
alteori trist
unde imi fac
castele de nisip
ce se vor pierde intre valuri
dar va ramane avantul
unei copile
nisipul se asterne
cu fiecare briza
ca o coala
si ea deseneaza
soaptele marii
pana cand o intelege
Sa ai o primavara frumoasa!
ps. iti multumesc pentru vizita si mai ales pentru atentionare, o sa tin cont de ce mi-ai spus, cand o sa revad poezia, simt ca ai un spirit critic bun si ca ne vei fi ca un inger pazitor:)
cu drag
lumea mea
e atât de micã încât
o port în inimã
ca pe o iubire
ca pe o durere
ca pe un vis în care
o visez cum o visezi tu
fãrã sã-mi închipui
cât de mare ar putea fi
şi nici cine o poartã pe umeri
râzând fericit
în schimb lumina mã gâdilã şi pe mine
şi gustul mãrului îl simt
iar de cunoaştere nu mai am timp
nici sã mã împiedic nici sã o ignor
lumea mea este aşa de micã
încât nu mai am loc