Cu privirea pierdutã
în culoarea din dantelele toamnei
adun cuvinte
balsam pentru suflet
care pot opri pentru o clipã
trecerea timpului
mã uit la frunza veştejitã
din grãdinã
şi-n mintea mea
nãscocesc poveşti
despre o primãvarã în care
arborii cu bratele încãrcate de floare
înmiresmeazã zarea
mai nãscocesc curcubeul
dupã o ploaie cãlduţã
de varã
care lasã belţi aburinde
pe asfaltul fierbinte
azi pe alee
cad frunze ruginii
şi ştiu cã - n miezul iernii
are sã-mi fie dor
de foşnetul lor.
