ca nişte râuri de un ceas
cãutând cumva sã fie
aşa curg vieţile într-una
printre maluri reci de timp
tãiate parcã fãrã milã
când intrã oameni în pãmânt
în urma lor aici se sperã
la alte vieţi
mai lungi
mai veşnice
se sperã chiar la nemurire
la a sufletului mântuire
se sperã pânã-n cea din urmã clipã
la o veşnicã rãsplatã
rãmâne veşnicã speranţa
care-i lãsatã moştenire
ca-ntr-o negurã a vieţii
pe un drum al amãgirii
