Autor:	Marcoci Dorian ( Marcoci Dorian ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Dor

Nãdãjduiam grãbit s-apari, Stând rezemat lângã fereastrã Scrutând intens printre castani Când seara se lãsa albastrã. Cu nasul mic ce aburea Pe sticla rece, câteodatã O frunzã care-n cerc cãdea Mã distrãgea, cât sã se poatã. Nelinişti de copil strângeam Fãr`a rosti nici un cuvânt... La tine-n braţe mã trezeam Şoptind: ,,mamã miroşi a vânt".

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	rotundul inimii tale e minunat	cotangenta
2.	"mamã miroşi a vânt"	aura
3.	"Nelinişti de copil strângeam Fãr`a rosti nici un cuvânt..." Un dor	Amena
4.	frumoase versuri, fara cusur, profunde si cu un strop divin in ele. felicitari!	ruddy
5.	mi se intampla adesea si mie cand traiesc o emotie de nestavilit gandul meu imi cheama mama,de mult plecata,sa se bucure alaturi de mine,copilul din noi va simti mirosul mamei in gand peste fiecate vant...	Diana Cris
6.	Multumesc Maria. Imi pare rau ca nu ai venit la Galati cand s-a lansat antologia. Cred ca am fi avut multe de povestit. Cu drag	Marcoci Dorian

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]