În liniştea seninã
Cu asfinţitu-n preajmã
Dau gândului speranţã
Spre-a soarelui luminã;
Mi-e sufletul romanţã
Lipsit de orice vrajbã.
Şi-ntru-n imbold nãvalnic
M-aş contopi în soare
Dar presãratã-i calea
Cu tufele de scai,
Iar eu un biet romantic
(Din cap pânã-n picioare)
Ce uitã cã visarea
Nu-i braţ de samurai!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
sa nu care cumva sa indraznesti sa crezi ca am ceva cu tine. departe de mine! dar nu te caracterizeaza versurile astea, sunt lipsite de maturitate...de aia' te critic.ca eu am citit versuri superbe scrise de tine si astept altele la fel de frumoase sau poate mai frumoase.raman acelasi prieten al versului tau, sa stii.
nu esti intr-un moment bun de inspiratie, asta cred eu.astept cu mult mai mult pentru ca stiu ca poti si am citit versuri superbe ce au curs din pana ta...cu drag!
Eu nu cred ca exista spirite tari si slabe.Probabil ca in lumea asta exista si suflete de elita, suflete nobile care, de obicei, nu sunt intelese.Insa cu siguranta acestea au existat in trecut. Mihai Eminescu este un exemplu bine cunoscut.
Dar asta-i doar o opinie personala.
Vroiam sa te mai intreb un lucru. Tu crezi ca aroganta stie de bun simt?