Se cautã stelele pe munte,
În noapte-abia descãtuşatã,
Cu dorul clipelor avute
În împlinirea de-altãdatã.
Luceşte Mureşul în valuri
Ducând felii dintr-o himerã
Adãpostitã-n lung de maluri
Cu-ntunecime efemerã.
Un tren purta lumini şi umbre
În sacadate aliaje
Stârnind ecou în mica urbe
Nederanjatã de pasaje.
Se cufunda totu-n tãcere,
Adâncã, limpede, înaltã
Seninã ajungea la stele
Eternizând o micã haltã.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Multumesc pentru comentarii. Am vizitat o zona de munte deosebita care m-a inspirat. Cu poezia Sanca Soimilor am incercat si altceva...
Cat despre suparari nici nu poate fi vorba.
