vã informez cu intensã
furie capitalistã
cã încã mai bântuie prin ţarã
elemente
de amintire tristã
destabilizatoare
de sorginte incertã
şi cu raţiuni
de-a dreptul
înfiorãtoare
au adus la cunoştinţa întregii naţiuni
cum cã nu existã putere
şi nici rãi
şi nici buni
cã-i o stare de plâns
sã tot strângi la avere
şi cã doar cei nebuni
(care încã şi pretind
cã adevãrul niciodatã nu piere)
mai au puncte normale
(pentru ei)
de vedere
în acest context informal
eu vã cer
stimaţi comandanţi
cu epoleţi de cristal
poate reuşiţi
sã elucidaţi
ciudatul
mister ancestral
al acestei anomalii ce persistã
oamenii aceştia afirmã
cã mai nimic nu existã
şi, din toate ce par
doar puţine mai sunt
chiar aşa cum le spunem
domnilor, ãştia chiar
nu ne mai cred pe cuvânt
e încurcatã problema
personal nu-am rãspuns
raportez:
cred cã suntem
într-o stare de plâns...
