incotro ne duci,
toamna,
alburie
si grea
alergi norii
pe dealuri
nu lasi vantul
sa stea,
ale umbrelor taine
iar le frangi peste noi,
incotro ne duci,
toamna,
riu de frunze
suvoi?
parca nu-i
nicio veste
dintr-o altfel
de viata
cerul doar
ne mai este
adevar si povata
iara tu,
fara mila,
umpli campul de nea,
incotro ne duci,
toamna,
alburie
si grea?...
