singur
uneori,
încercãnat de cuvinte,
descoperit
în faţa furtunii,
fãrã putere...
doar ziua de mâine
mai poate,
cu rãsãritul ei
plin de speranţã
sã mã adauge,
mie,
întru iubire.
sunt clipe în care nu mai ştiu
încotro
am pornit,
dacã am mers
ori am stat pe loc,
îngemãnând
culorile
toamnei.
