Eu cred cã mai existã România
Aşa cum cred cã mai existã Dumnezeu
Iar dintre toate, cea mai sfântã-i glia
Unde te-ntorci cu drag la neamul tãu
Eu cred cã mai existã şi credinţã
În tot ce-a fost şi-n ceea ce va fi
Numai uniţi vom readuce biruinţã
Îngenunchind minciuna, într-o zi
Eu cred cã cerul face doar dreptate
Şi nu primim decât ce meritãm
Cum e posibil, când le-avem pe toate
Sã nu mai vrem pe nimeni sã iertãm?
Eu cred cã ne-am înstrãinat de viaţã
De milã şi iubire...nu mai ştim
Şi-atunci...e drept sã nu mai fie dimineaţã
Când vrem doar printre umbre sã trãim
Eu cred cã mai existã ţara noastrã
Picior de plai şi prag spre veşnicie
Câmpii şi munţi şi mare, la fereastrã
Un cântec sfânt în pace şi-armonie.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Şi eu sper, din tot sufletul, cã va veni ziua în care românii se vor trezi(nu deştepta) din somnul acesta ucigãtor în care ne lãfãim de atâta amar de vreme.
