E timpul sã facem ceva pentru ţarã
E timpul sã credem din nou în pãmânt
La fel cum strãbunii, odinioarã
Spuneau adevãrul printr-un singur cuvânt
E timpul sã dãm şi minciuna deoparte
Drum nou sã gãsim, izvorând din luminã
Decât sã cerşim viaţã fãrã de moarte
Mai bine trudim cu speranţã seninã
E timpul s-aducem acasã toţi fraţii
Plecaţi prin strãini sã câştige o pâine
E timpul sã spunem cã mândri, Carpaţii
De strajã vor fi zilei noastre de mâine
E timpul sã punem între noi jurãmânt
Şi, din tristã cenuşã, sã facem grãdinã
Iubire vom cerne peste-al urii mormânt
Alungând deznãdejdea şi uitarea strãinã
Iar când luna, reginã, peste ţãrmuri coboarã
Pãzitã de îngeri cu sfântã credinţã
E timpul sã facem ceva pentru ţarã
Etern sã renaştem, pentru a ţãrii fiinţã
