Sã mergem mai departe, spunea mustãcind
Hai, curaj, sã mergem mai departe
Viitorul e al nostru, ne aparţine...
Eu mã gândeam, Doamne, dar cât de departe?
De toate visele noastre prezentul ne desparte
Mâncaţi şi petreceţi preabine, cu toţii
Deplinã e sãrbãtoarea, veniţi lângã noi
Aveţi încredere, facem ceea ce trebuie...
Eu mã-ntrebam, Doamne, de ce suntem tot mai goi
Şi mai lipsiţi de speranţe şi mai plini de noroi
Iatã, avem luminoase programe pentru ziua de mâine
Veţi fi cu toţii mulţumiţi, noi trudim pentru ţarã
Tot ce spunem vom face, noi nu ştim ce-i minciuna
Eu mã gândeam, Doamne, pentru ultima oarã
Strânge tu tot gunoiul şi aruncã-l afarã!
Şi ajutã-ne, Doamne sã ne-ntoarcem acasã
Toţi românii din lume sã venim înapoi
Pe ruinele beznei sã clãdim preafrumoasã
Rugãciune spre ceruri, mã gândeam, şi doar noi
Sã renaştem al ţãriii neam etern de eroi!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Gândul tãu trimite nou într-un dialog cu realitatea, îndreptãţind logica ambelor pãrţi (zugrav cum sunt, vãd un tablou cu oarece).
Expunerea aceasta are eleganţa de a nu da buzna în mintea cititorului, nederanjat de vreo aroganţã scriitoriceascã.
