Septembrie altfel, cu gust de risipã
Aplecat stã nisipul peste ultimul val
Pescãruşi somnoroşi deseneazã cortina
Unei scene uitate dintr-un timp inegal
Parcã nimeni nu ştie, parcã nimeni nu vrea
Sã mai spunã cuvântul ce tristeţile-alungã
În oglinzi fãrã zâmbet a rãmas despletitã
Doar o lacrimã goalã pentru nimeni sã plângã
Şi chiar luna, departe, printre nori desenaţi
De aripi îngereşti, parcã vrea sã mai spunã
Pentru vara gonitã de nãpraznicul vânt
Într-un dulce suspin de-armonii:noapte bunã!
