Nu am plâns niciodatã
pentru mine
nu am ştiut cã
ploile vin
şi se duc
peste lacrimi
de parcã cerul însuşi
îdoliat de durere
suspinã
vãrsându-şi amarul
Nu am plâns niciodatã
pentru mine
am tot sperat cã norii
nu pot rãmâne
aproape
dacã voi reuşi
sã desenez zâmbete
pe feţele
tãcerilor tale
Nu am plâns niciodatã
pentru mine
şi chiar dacã am rãmas
la fel de singur
ca şi timpul stingher
ce nu-şi poate pãstra
niciun prieten
nicio iubire
singur
precum umbra cãlãtoare
a unui cuvânt
nerostit