Ce zvon inocent de colind
Se abate
Prin mândra cetate
Cu moartea pre moarte murind
Prin vorbe demult îngropate
Când nimeni nu vrea sã mai ştie,
Din culori
Risipite în cântec de zori
O lume pierdutã, aproape pustie...
Fiori
Dintr-un zbor prea aproape de nori
Doar şoaptele iernii cu trup de colind
Oglinzi
Între care nu poţi sã cuprinzi
Nici viaţã muritã nici moarte trãind
Aprinse
Cuvinte din doruri ne-nvinse
Luminã din glasul etern îngeresc
Curatã
Cum luna pe cer se aratã
Aduce spre noi adevãrul ceresc
În aprinse
Cuvinte, peste timp necuprinse
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Semn de lectura!Cuvinte scrise cu pana sufletului!
