Eu nu mã tem de şoaptele vântului
Şi nici de tainele ferecate ale cuvântului
Prietene-mi sunt umbrele,
Chiar şi cele mai tulburate
Eu nu ţin minte insultele
Doar iubirile-mi sunt neuitate
Nu am jurat pe stele, pe zodii ori pe sfinţi
Departe-am stat de crunta iubire de arginţi
Şi nu mi-a fost de nimeni, vrodatã, încã teamã
Ştiind cã moartea însãşi e doar un vis ce cheamã
Eu nu cred în puterea de foc a minciunii
Şi nici în izbânda-ndoielii
Proslãvitã de unii
Singurul meu duşman va rãmâne mereu
Doar cel care mã priveşte pe furiş din oglindã
Veşnicul eu...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Foarte frumos :*cel mai mare dusÂman al omului este el insusi*