Poate nici nu suntem ceea ce credem adesea cã suntem
dincolo de toate iluziile inerente adevãrul este
unul singur
precum şi Dumnezeu este doar unul
şi poate nici nu este
ceea ce credem noi
cã ar putea
sã fie
privindu-ne în oglinzile şerpuitoare
ale memoriei aproape tãcute
poate cã ceea ce vedem
este cu totul altceva decât chipul
şi asemãnarea celui care
adesea nu se aflã
decât
înlãuntrul
nostru
şi nicãieri
altundeva
în vreun fel
şi atunci poate lacrima aceasta nescrisã
nici nu este ceea ce ar putea sã fie
în afarã de ea însãşi
asemenea mie
şi eu
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Îmi place poemul, parcã ar fi descris din platon şi lumea idealã sau din teoriile fenomenologiei.
2.
Vã aşteptãm sã publicaţi şi pe site-ul internaţional de literaturã şi poezie WWW.GRAI ROMANESC.RO
