Ce calendar ciudat şi inima asta a mea
Bate într-una ştiind doar de timpul rãmas
Printre zodii, destine, programe şi vremea cea rea
Uneori vrea sã cânte dar nu are glas
Alteori mã adunã dintre semne mai mult
Şi-mi recitã poeme risipite pe maluri
Ca-ntr-o vrajã rãmân şi iubesc şi ascult
Ale nopţilor vise, povestite de valuri
Cântec nou despre lume învãţat-am de ieri
Şi-l voi spune cu drag, peste timp, tuturor
Doar în inima ta înflorind, sã mai speri
Pentru ziua ce vine încãrcatã de dor
Numai inima ştie şi doar inima poate
Rostul sfânt al iertãrii aducând peste toate
Sã-ncropeascã luminã când nimic nu mai este
Dintr-un zâmbet uitat fãurindu-ţi poveste
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Nu stiu ce are inima ta,nu ti-am examinat EKG-ul,dar poezia ta mi-a mers la inima.
