Tatã,
Mã imaginezi ca pe un fiu dezertor,
aşchia care sunt a sãrit prea departe de trunchi.
Acesta sunt eu -
un lac pe care valseazã raţele sãlbatice
îmbãtate de mirosul cimbrului firav.
Sunt un suflet sãlbatic, dragã tatã,
plutesc ca bruma peste porumbele
ce se vor coace-n curând
şi le va da tãria din care va ieşi vinul.
Sunt un adevãrat trãdãtor, fãrã-ndoialã.
Mã învîrt prin viaţa asta degeaba -
îţi dau dreptate.
Privirea ta asprã n-a luat niciodatã concediu,
va dojeni mereu
ca vântul de aprilie care sugrumã mugurii.
Am trãit oarecum împreunã,
oare ce se va alege de memoria noastrã comunã?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
poate nu ne ridicam niciodata la asteptarile parintilor dar am vrea macar o farama din dragostea lor,dar pentru unii e atat de greu;cu siguranta tatal tau te iubeste ,binecuvantarea e ca va aveti acum,e tare grea vremea cand vei spune,a fost,consideratie!