Nu încerca încã gustul gutuilor
nu strânge sub pleoape lumina crudã
pãstreaz-o câteva clipe lungi îndãrãtul irişilor
ca sã dezlegi enigma curcubeului
ascuns în faldurile albe ale dimineţii
Nu o înmormânta atât de curând
în privirea lacomã
sã culeagã cioburi ale chipului tãu
la fiecare intersecţie a privirilor
la capãtul oricãruia dintre imensele bulevarde ale amintirii
Aşteaptã bruma ca pe o dezlegare
de toate farmecele verii,
ascultã cum lumina lunii
îşi lipeşte trupul şerpuit
de trupul umed al lacului
şi gustul ei rãcoros
îl împrumutã pentru un timp
acestor clipe
şi acestor fructe.
