Când cerul a creat timpul, a creat suficient.
(proverb mongol)
De-aş avea o barcã din bambus
sã lunec pe râu în jos la piaţa de legume,
sã pot sã aduc apã
şi sã pot pescui la adãpost de ploaie,
nu aş mai pleca din cãsuţa mea de bârne.
De-aş avea o cãmilã sãlbaticã
aş pleca în munţi
sã gãsesc vizuina lupului cenuşiu,
i-aş atârna blana de spinarea ei vãtuitã
m-aş duce în târg s-o vând pe-o leţcaie,
şi n-aş mai pãrãsi iurta mea primitoare.
Dacã m-aş trezi într-o dimineaţã lângã tine,
mi-aş dori sã plec în cãutarea timpului,
mi-aş înhãma cãmila, aş lua puşca
şi l-aş aştepta lângã vizuina lui din munţi,
aş ochi şi aş trage fãrã sã-mi tremure mâna
şi aş putea rãmâne cu tine pentru totdeauna.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Vã aşteptãm sã publicaţi şi pe site-ul internaţional de literturã şi poezie WWW.GRAI ROMANESC.RO
Prima strofa imi aduce aminte de delta noastra, in a doua de muntitii nostri in care imi place sa hoinaresc dar la adunat ciuperci si plante medicinale, iar a treia ma duce cu gandul la trecerea timpului spre vesnicia fiecaruia. Un cantec complex.
